Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Roșiile: mici la stat, dar pline de beneficii. Iar cele locale și cu savoare precum odinioară.

Am copilărit, ani la rând, cu grădini doldora de roșii, ardei, gogoșari, vinete, castraveți, varză. Și câte și mai câte minunății. La care se muncea cu drag cât era ziulica de lungă, de prin primăvară și până la momentul recoltei. Plantat, plivit, legat, udat…ohooo. Timpul parcă nu ajungea. Dar nu se plângea careva știind că răsplata va veni sub forma gustului acela bun, autentic, de rod crescut cum se cuvine; și cu mare grijă. 

Așa că, purtând cu mine amintintirile acelor vremuri și gustul legumelor cărnoase, zemoase, cu miros și dulceață specifice – buna spunea că roșiile parcă au miezul zaharisit – mereu am căutat producători locali. Și acum se întâmplă la fel. Din dorința de a regăsi savoarea inconfundabilă a roșiilor crescute în grădină și coapte atunci când le e vremea. Hrana pe principiul sezonalității este cea mai bună. Și are gustul cu care am crescut și după care acum tânjim. Că nu ne mai e atât de la-ndemână. 

Când vara ne iubește ne dă oacheșe roșii de grădină. Poate nu au toate o ținută așa ferchezuită precum suratele din supermarket, e drept. Știu să iasă din anonimat printr-un un look mai… natural. Sunt autentice de-a dreptul. Crescute în libertate deplină, după bunul plac și nu într-un tipar impus. De multe ori poartă pe ele puzderie de stropi de noroi. Pământul în care au crescut și din care s-au hrănit cu nesaț. Așa, până să ajungă să ne bucure, duc peste tot crâmpei de “acasă”. E semn că sunt dintr-acelea bune. 

Cât despre gust, roșiile locale, fără urmă de îndoială, sunt posesoarele unuia fabulos. Dulce înspre mieros, răcoritor, plin. De roșie crescută cum se cade. Nici o fandosită de supermarket nu-l poate întrece. Parol! E musai a fi păstrate la temperatura camerei căci altfel, undeva sub 10 grade, enzimele din acest fruct reacționează și ele ajung să își piardă aroma specifică. Și nu doar că mirosul specific va fi inhibat, însă și gustul devine lipsit de personalitate. Oarecum metalic și mult mai tern. Iar noi nu vom mai avea parte de o experiență culinară veritabilă. 

Când spunem roșii e important să știm că avem de-a face cu un aliment funcțional. Ceea ce înseamnă că nu doar furnizează nutrienți necesari, dar acționează preventiv și asupra unor boli cronice și, în plus, aduce multe beneficii. 

Poate cel mai important atribut al lor, licopenul nu e responsabil doar cu furnizarea minunatei culori roșii. El știe a face mult mai mult de atât fiind un antioxidant excelent. Alături de betacarotenul care acționează asupra dermei, menține sănătatea pielii încetinind îmbătrânirea celulară. 

Gustoase, cu puține calorii, fără grăsimi și săruri. Așa ni se prezintă roșiile. Bogate în vitamine – A, C, K, B1, B3, B6, calciu, fier, magneziu, fosfor, nutrienți, aminoacizi. Cum se resimt toate acestea asupra organismului? Protejează inima prin reducerea hipertensiunii arteriale, reglează glicemia acționând asupra zahărului din sânge, scad colesterolul, îmbunătățesc vederea, îmbunătățesc masa osoasă, protejează pielea împotriva acțiunii razelor ultraviolete. Conținutul ridicat de apă și fibre favorizează tranzitul intestinal. 

Prin gătire nu-și pierd deloc din beneficii. Dimpotrivă și le sporesc căci sunt eliberate și cele conținute în coajă. Astfel la conservă, întregi sau pastă, sub formă de suc, sos, ketchup își păstrează neafectate substanțele nutritive, inclusiv licopenul. 

De acum încolo când vă veți înfrupta din minunatele roșii să știți că doar 100 grame vă sunt suficiente pentru a vă asigura 40% din necesarul zilnic de vitamina C, 15% vitamina A, 8% potasiu (protejează inima), 10% fier. 

Vă dau doar câteva idei despre cum să vă bucurați de ele. Salatele sunt printre cele mai frecvente preparate. Asta e clar. Fie că sunt cu tot felul de legume, fattoush, tabouleh. Dar salata caprese cu mozzarella, felii de roșii, busuioc și delicat ulei de măsline presărat pe deasupra e ceva aparte. Sigur va fi un aperitiv de efect. 

Le puteți folosi pentru delicioase bruschete, sau umplute – cu vinete, avocado, carne. La cuptor cu parmezan, usturoi, cimbru, sare, piper devin delectare a simțurilor iar supa cremă cu crutoane aromatizate e minunată. Se pot transforma în tocăniță sau rafinatul ratatouille, sos pentru paste all’arrabbiata sau orice alt tip de paste cu sos roșu ce știm că ne încântă. Roșiile uscate sunt o altă variantă utilizată în diverse rețete. Mie acum gândul îmi zboară la un fougasse cu măsline, roșii și ierburi de Provence. Ce delectare culinară! 

Însă, despre rețete, vom avea vreme să vorbim pe îndelete în miez de vară. Atunci e timpul coacerii lor iar producătorii locali ne vor bucură gustul cu recoltă cum doar ei știu să obțină. Hrană bună din pământ tihnit.

Simona Rusu

Recomand acest articol

Scrie-ne părerea ta